Inima, considerata ca un organ nobil de aproape toate culturile, nu este sediul sentimentelor. Rolul sau nu este insa mai putin important. Ea asigura circulatia sangelui in intregul corp.

Sectionand inima, se constata ca este construita din doua atrii si doua ventricule, separate complet prin septurile interatrial si interventricular. Fiecare atriu comunica cu ventriculul respectiv prin orificiile atrio-ventriculare prevazute cu valve, care se deschid doar intr-un anumit sens, spre venticule: stang (biscupida) si drept (triscupida).

Inima cuprinde:

• cavitati: atriul stang, atriul drept, ventriculul stang, ventriculul drept;
• valve: mitrala, aorta, tricuspida, pulmonara;
• vase care pleaca din inima: aorta, artera pulmonara;
• vase care vin la inima: vena cava inferioara, vena cava superioara, venele pulmonare;

• atriul stang: in el se varsa cele patru vene pulmonare si este despartit de ventriculul stang prin valva mitrala; sangele oxigenat care vine de la plaman, trece prin atriul stang si valva mitrala in ventriculul stang;
• ventriculul stang: este cea mai importanta structura din punct de vedere al functiei de pompa a inimii; miocardul sau muschiul inimii, este cel care prin forta sa de contractie expulzeaza sangele din ventricul in aorta , in timpul sistolei;
• ventriculul drept: are o structura mai trabeculata , comparativ cu cel stang si nu are aceeasi forta de contractie; de la nivelul sau pleaca artera pulmonara;
• atriul drept: primeste sange neoxigenat din organism de la cele doua vene cave; acest sange , trece prin atriul drept si prin valva tricuspida in ventriculul drept si pe urma prin artera pulmonara ajunge la plamani unde va fi oxigenat;
• valva mitrala:face legatura intre atriu si ventriculul stang; este formata din vala anterioara si posterioara, cordaje tendinoase si muschii papilari prin care se insera la nivelul miocardului;
• valva aortica: se afla la nivelul ventriculului stang si reprezinta originea principalului vas de sange al inimii, din care iau nastere toate celelalte vase importante din organism; este alcatuita din trei cuspe: dreapta, stanga, noncoronariana;
• valva pulmonara: este originea arterei pulmonare, care duce sangele neoxigenat la inima; se bifurca in artera pulmonra stanga si dreapta, care se distrbuie celor doi plamani;
• valva tricuspida: face legatura intre atriul drept si ventriculul drept; este formata dintr-o foita septala, anterioara si posterioara;
Din punctele de vedere anatomic, fiziologic si patologic se deosebesc o inima (cord) stanga si o inima dreapta. Inima stanga este alcatuita din atriul si ventriculul stang, separate prin orificiul atrioventricular.

Atriul stang primeste sange arterial, care vine din plaman prin cele patru vene pulmonare. Orificiul atrioventricular stang sau mitral este prevazut cu doua valve, care il inchid in timpul sistolei si il lasa deschis in timpul diastolei. Ventriculul stang primeste in diastola sangele care vine din atriul stang, iar in sistola il evacueaza in artera aorta prin orificiul aortic, prevazut cu trei valve de aspect semilunar (valvula sigmoida aortica). Orificiul mitral si cel aortic constituie sediul de electie al cardiopatiilor reumatismale (stenoza mitrala si insuficienta aortica). Inima dreapta este alcatuita din atriul si ventriculul drept, separate prin orificiul atrioventricular drept.

Atriul drept primeste sange venos din marea circulatie prin orificiile venei cave superioare si al venei cave inferioare. Orificiul atrioventricular drept sau orificiul tricuspid este prevazut cu trei valve, care inchid orificiul in sistola si il deschid in diastola.Ventriculul drept primeste sangele din atriul drept in timpul diastolei si il evacueaza in timpul sistolei in artera pulmonara, prin orificiul pulmonar, prevazut ca si orificiul aortic cu trei valve de aspect semilunar.Inima dreapta este motorul micii circulatii.

Inima este alcatuita din tei straturi concentrice:
• endocard
• miocard
• pericard
Endocardul sau tunica interna captuseste interiorul inimii, iar pliurule sale formeaza aparatele valvulare.De asemenea este constituit dintr-un endoteliu situat pe o membrana bazala ce se continua cu stratul subendotelial, format din fibre colagene, fibre de reticulina, fibre elastice, rare celule conjuctive si numeroase terminatii nervoase senzitive.

Miocardul sau muschiul cardiac este tunica mijlocie fiind alcatuit din miocardul propriu-zis sau miocardul contractil si din tesutul specific sau excitoconductor. Miocardul contractil are o grosime diferita in cei doi ventriculi. De asemenea este constituit din fascicule de fibre musculare cardiace, orientate circular in peretele atriilor, si din fibre oblic spiralate in ventricule.

Pericardul este tunica externa a inimii - o seroasa care cuprinde, ca si pleura, doua foi: una viscerala, care acopera miocardul, si alta parietala, care vine in contact cu organele de vecinatate. Intre cele doua foi se afla cavitatea pericardiaca.

Pompa cardiaca este compusa dintr-o masa contractila, miocardul, acoperita si protejata spre exteriorul de epicard, strat foarte rezistent care o leaga de diafragm, de stern si de vasele mari, iar în interiorul de endocard-membrana fina, alba, care tapeteaza interiorul cavitatii cardiace. Miocardul este constituit cea mai mare parte a masei inimii. Este constituit mai ales din celule musculare cardiace care îi confera capacitatea de a se contracta. Aceste contractii ritmice sunt denumite batai cardiace.

In interiorul miocardului, fibre de tesut conjunctiv leaga intre ele celulele musculare si formeaza fascicule care se intrepatrund în spirala. Aceasta retea de fibre dense si elastice întareste peretele intern al miocardului. Miocardul are propriul sau sistem de irigare, arterele coronare, care ii aduc substante nutritive si oxigenul necesar functionarii. Aceste artere iau nastere la baza aortei si incercuiesc inima.

Muschiul cardiac contine doua cavitati superioare, atriile, si doua inferioare, ventriculele. In atrii patrunde sangele mai sarac în oxigen, dupa ce a circulat prin organism. Data fiind dimensiunea lor mica, acestea nu participa realmente la activitatea de pompa a inimii si nici la umplerea ventriculelor a 3 litri de sange. Atriile sunt separate de o membrana, septul interatrial, si fiecare dintre ele se prelungeste, in partea sa superioara, printr-un corp plat si plisat, urechiusa, care ii mareste volumul. Venele pulmonare, ca si alte vene ale inimii, se deschid in urechiusa stanga.

Ventriculele sunt cavitati în forma de con, a caror baza este dirijata în sus. Ele sunt separate, de asemenea, de o membrana, septul interventricular, si constituie punctul de plecare a circulatiei sanguine. Acestea sunt pompele propriu-zise ale inimii. Ventriculul drept trimite sângele spre plamâni pentru a permite schimburile de gaze. El este pompa circulatiei pulmonare. Ventriculul stang trimite sangele spre aorta, aceasta pornind circulatia sistemica. Doua orificii dotate cu valvule se observa la intrarea fiecarui ventricul, patru valvule.

Datorita acestor patru valve, sangele circula in sens unic prin cele patru cavitati ale inimii. Valvele se deschid si se inchid ca niste clapete, straturile lor externe fiind sensibile la variatiile presiunii sanguine.